Companii de renume anunţă cu surle şi trâmbiţe că pun creativitatea printre priorităţi. E chiar o modă. Însă în pofida acestei bune intenţii, lipseşte o înţelegere clară a conceptului. De unde şi cum apar ideile inovatoare de excepţie? Care este mediul fertil pentru ele? Ce pot face liderii pentru a le încuraja apariţia şi concretizarea?

Studiile recente demolează miturile care însoţesc ideea de creativitate. Există un set de prejudecăţi care au puterea mai curând să gâtuiască decât să susţină creativitatea. Şi adevărul este că merită să fim circumspecţi când vine vorba de ele.

MICI SECRETE, MARI EFECTE

1. Ce crezi că ar răspunde managerii dintr-o sală de training dacă ar fi întrebaţi care sunt departamentele unde este nevoie de spirit inovator? Da, ar numi managmentul, marketingul şi advertisingul. Dar la întrebarea „Unde NU este nevoie de creativitate?” Probabil că ar izbucni în râs şi ar spune în cor  „La contabilitate”.  Ar da glas ideii preconcepute care decretează: „Creativitatea este rezervată celor puţini”.

Nimic mai fals. Talentul şi potenţialul creativ nu pot fi încorsetate în categorii, există în orice domeniu, în orice ocupaţie. Într-o măsură mai mică sau mai mare oricine este capabil să aducă o soluţie nouă, să rezolve dintr-o perspectivă neaşteptată o problemă. Oricine are capacitatea de a crea. Important este să devină conştient de această înzestrare şi să o folosească şi în profesie, şi în viaţa cotidiană.

2. Că motivaţia financiară stimulează creativitatea este o altă idee rareori confirmată de realitate. Dacă ar fi aşa toată lumea ar munci la bucată – „creez ceva şi iau plata pe loc, iar cu cât am mai multe proiecte de acest gen, cu atât mai mare câştigul”. De fapt creativitatea presupune angajamente şi proiecte de durată, nimeni nu poate pretinde inspiraţie la comandă, ca într-un contract pentru zugrăvirea unui apartament. Evident, oamenii aşteaptă să fie recompensanţi pentru munca lor, dar banii sunt o motivaţie care nu trece niciodată înaintea dorinţei de primi sprijin, apreciere şi recunoaştere a reuşitelor creative. Ne dorim de fapt să ne implicăm cu tot sufletul, cu toată pasiunea în ceea ce muncim şi să facem progrese.

Suntem mult mai creativi atunci când ni se oferă libertatea iniţiativei şi timp pentru idei îndrăzneţe. Atunci când ne pasă cu adevărat ce lucrăm, iar proiectul înseamnă o provocare pentru priceperea noastră. Dacă provocarea aceasta este însă mult peste capacităţile noastre actuale, devine frustrant. Dacă este mult sub ele, devine plictisitor.  Liderii adevăraţi sunt cei care se pricep să găsească dreapta măsură între aceste extreme.

BUCURIA INSPIRAŢIEI ŞI INSPIRAŢIA BUCURIEI

3. Circulă ideea că presiunea unui deadline pune pe jar creativitatea. Cercetările oneste demonstrează că lupta cu timpul o fac praf. Iar eşecul în nerespectarea unui termen duce la scăderea creativităţii şi zilele imediat următoare. Oamenii au nevoie de o perioadă în care să exploreze problema, să o înţeleagă şi să îşi asume munca pe care o presupune căutarea unei soluţii, descoperirea şi concretizarea ei. E nevoie de un timp pentru incubaţie a ideilor şi de unul pentru cristalizare a lor.

4. E foarte răspândită părerea că tristeţea, teama, stările sufleteşti tensionate îi inspiră pe artişti şi pot prilejui creaţii valoroase. Studiile arată că în privinţa profesiilor neartistice realitatea este fără niciun dubiu la polul opus. Nefericirea nu este un motor pentru reactorul ideilor geniale. Dimpotrivă, anxietatea, frustrarea, stresul, depresia le blochează. Creativitatea este asociată pozitiv cu bucuria şi sentimentele de afecţiune. Oamenii sunt mai fericiţi când au fost inspiraţi şi au avut o propunere creativă şi au mai multe şanse să fie creativi dacă au fost fericiţi cu o zi înainte. De fapt este un fel de cerc… virtuos. Când oamenii sunt încântaţi de munca lor pot face mai uşor asociaţii strălucite de idei, iar creativitatea le aduce împlinirea care naşte iar şi iar creativitate.

5. Competiţa este mai eficientă decât colaborarea. Iată un mit nu doar stupid, ci de-a dreptul periculos. O bombă cu ceas care poate arunca în aer o echipă valoroasă şi şansele ca ea să realizeze lucrurile extraordinare de care este în stare. Creativitatea este puternic lovită acolo unde oamenii dau din coate şi se calcă reciproc pe picioare ca să evidenţieze în ochii şefilor. Cele mai inovatoare echipe sunt cele în care există încrederea de a comunica şi a dezbate ideile. Când se luptă pentru recunoaştere, oamenii nu-şi mai împărtăşesc informaţiile, iar asta este distructiv, deoarece nimeni nu poate avea de unul singur datele şi viziunea întregului puzzle.

Program curs

Fondator

Istoria Sinergy

De ce Sinergy

Prezentare curs Sinergy

Testimoniale

Preț